AZIR

Asociatia Ziaristilor Independenti din Romania

2017 - Evenimente actuale

 

CONGRESUL AEJ 2017

În perioada 16-19 noiembrie 2017, s-a desfășurat, la Vilnius (Lituania), Congresul Anual al Asociației Jurnaliștilor Europeni, organizat de secția finlandeză a AEJ, reprezentată de Violetta Teetor. Din partea secției române a AEJ au participat Teodora Stanciu, președinte AZIR, și Brîndușa Armanca, membru în Consiliul Director al AZIR. Ne-am fi dorit să fim mai mulți membri din Asociația noastră prezenți la întâlnirea anuală a jurnaliștilor europeni. Sperăm ca, în 2018, la Atena, unde se pare că se va desfășura următorul congres, să participăm în număr mare.

Brîndușa Armanca a fost deosebit de activă în dezbaterile Congresului. De la Vilnius, colega noastră a publicat o corespondență esențială asupra acestui eveniment, pe care o regăsim în revista „22”, în print nr. 46 (28 nov-4 dec 2017) și on-line, la adresa http://revista22.ro/70267725/industria-de-tiri-false-vorbete-rusete-coresponden-de-la-vilnius.html

Preluăm, pe site-ul nostru, articolul Brîndușei Armanca.

Industria de știri false vorbește rusește - Corespondență de la Vilnius

Brîndușa Armanca

Congresul anual al Asociației Europene a Jurnaliștilor, din care jurnaliștii români fac parte prin Secția română AZIR/AEJ, s-a desfășurat în capitala Lituaniei sub genericul interogativ O nouă ordine mondială a mass-media?.

60 de jurnaliști din 20 de țări întruniți la Vilnius au dezbătut temele actuale care preocupă azi presa: proliferarea știrilor contrafăcute – fake news în limbaj consacrat –, viteza cu care se propagă dezinformarea, eficiența manipulării și a perspectivelor post-adevăr, intruziunile politice prin strategii media cibernetice. În afara experiențelor recente ale jurnaliștilor în confruntarea cu știrile false, experți în analiza și combaterea fenomenului, pre­cum și specialiști în politică externă – kremlinologi, diplomați etc. – s-au alăturat cu informații consistente. Țările Baltice au o istorie dramatică a bocancului sovietic, iar pe parcursul sfertului de veac de când fac parte din Uniunea Europeană și-au păstrat reflexele de apărare în fața intruziunilor Rusiei, deci contribuția lituanienilor la dezbateri a fost extrem de instructivă. Viceministrul de Externe al Lituaniei, Darius Skusevičius, a calificat în termeni clari strategia de dezinformare a Rusiei ca „război informațional“ și ca extensie a războiului militar din Ucraina în zona baltică. „Trebuie combătuți“, a conchis viceministrul, adăugând o tactică în patru puncte: deconspirarea publică a informațiilor difuzate de Sputnik și Russia Today ca „informație ostilă“, abordarea finanțărilor primite de aceste medii, coeziune europeană între medii și sprijin reciproc pentru identificarea falsurilor, promovarea unei prese de calitate pentru a educa publicul să discearnă între știri valide, bazate pe fapte verificabile, și fake news.

Dark Power nu e Soft Power

Rusia nu operează numai cu un sistem sofisticat de producere a știrilor contrafăcute pentru a demoraliza eurosceptici, pentru a influența alegeri în SUA sau în Europa, ci și cu ONG-uri organizate de guvern (GONGO) pentru a submina societatea civilă din țările Europei Centrale și de Est și pentru a discredita orice mișcare în sprijinul democrației. În Rusia, ca și în Ungaria, Polonia, Slovacia, Ucraina sau România, același George Soros este prezentat fără dovezi ca finanțator al tuturor protestelor antiguvernamentale, semn al concentrării mesajelor manipulatoare pornite de la Moscova și transferate prin intermediul industriei de trolli. Fundamentate pe mesaje de tip emoțional, organizații ca Russkiy Mir Foundation distribuie reportaje false despre discriminarea rușilor în Estonia sau despre NATO ca forță cotropitoare în Balcani.

Brian Whitmore, analist de politică externă, e convins că „Rusia nu se teme de ce face Uniunea Europeană, ci de ce este Uniunea Europeană și Europa. Până Europa rămâne Europa, Rusia se va teme“. Politicile Rusiei de a slăbi coeziunea UE folosind noile tehnologii și forța mass-media s-au internaționalizat vizibil în ultimii 10-15 ani, susținute de finanțări oculte, din rețele mafiote de corupție, conectate la puterea politică. Vulnerabilitățile Europei unite sunt exploatate de această „dark power“, la fel e exploatată situația labilă a presei din fostele țări comuniste care nu are anticorpi puternici: personaje inventate, experți inexistenți sunt împinși în mass-media pentru a impune teorii ale conspirației, pentru a distrage atenția de la probleme reale și pentru a semăna dezbinare. Teorii ale „statului paralel“ circulă și pe alte meleaguri, nu sunt invenții pesediste.

Presă falsă cu banii KGB

Marius Laurinavičius, senior expert la Institute of Policy Analysis, a prezentat jurnaliștilor AEJ un tablou complex, cu incursiuni istorice, al conceptelor pe care se construiește politica de subminare a Rusiei. Kremlinul nu face „propagandă“ în sensul clasic, adică nu propagă idei, modele de viață pentru a influența, nu caută să atragă, ci să distragă, subminându-le pe cele ale democrației vestice. „Regimul Putin se bazează pe manualul KGB, 100%“, spune expertul, iar strategiile cyber practicate, imensa fabrică de site-uri, personaje și știri „alternative“ se finanțează din sume ce pot proveni din cele 50 de miliarde de dolari dispărute între 1990-1991 din conturile KGB. Nimeni nu le-a dat de urmă vreodată. Nu putem să omitem similitudinea acestui mister cu dispariția după 1990 a averii lui Ceaușescu administrată de Securitate, numită „Averea Diavolului“, și îmbogățirea subită a unor securiști transformați în oameni de afaceri prosperi, un caz notoriu fiind Dan Voiculescu. Crima organizată, corupția, legăturile nefaste ale business-ului cu politica au sporit banii, alimentând subminarea democrațiilor din toate statele est-europene, unde bate vântul iliberalismului și al autocrațiilor.

În dialogul cu expertul lituanian, jurnaliștii au recunoscut anumite campanii derulate după același tipar în mai multe țări. Campania media împotriva exploatării gazelor de șist de către compania americană Chevron a circulat identic în România, Bulgaria, Lituania, Franța, Ucraina. Filmul documentar american care arăta că „se aprinde apa“ din cauza exploatării gazelor de șist, provocând o puternică reacție de respingere din partea cetățenilor, s-a dovedit o făcătură finanțată de ruși, spune Marius Laurinavičius. Comisia Europeană a făcut analize și a îndemnat la prudență, dar nu a interzis niciodată exploatările.

Și campaniile electorale au fost ținta acelorași dezinformări induse în decizia votului. Audierile prezente din Congresul SUA în legătură cu implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale confirmă că „e vorba despre un cataclism. Suntem în mijlocul unui război cibernetic. O mare putere străină, sofisticată și abilă, s-a amestecat în alegerile noastre prezidențiale“, cum a formulat senatoarea democrată Dianne Feinstein. Este pregătită Europa, sunt pregătite Statele Unite să contracareze abila forță a Rusiei? Iată o întrebare larg dezbătută. Răspunsul lui Nerijus Maliukevičius, expert infowars, precum și al jurnaliștilor, este că voința comună în politica UE și coaliția cu SUA, atât informatic, cât și mediatic, va duce la întărirea încrederii reciproce. „Nimeni nu creează probleme Rusiei, deci ea e liberă să le creeze altora“, iar multe dintre minciunile ei se sprijină pe memoria istorică a spațiului ex-sovietic și ex-comunist. Proiectele europene comune, recâștigarea încrederii cetățenilor în valorile democrației sunt mai eficiente decât strategia de contracarare. Dar nici sancțiunile economice nu strică.

 

Cum iese mass-media din încurcătura fake news

O întrebare sceptică trebuia pusă și a fost pusă: nu cumva se exagerează cu puterea Rusiei, nu e cumva supraestimată influența ei în mass-media și în politica internațională? În definitiv, PIB-ul statului rus nu îl depășește pe cel al New York-ului. Un răspuns ar fi că nici ISIS nu e vreo putere economică, dar a putut face ravagii. În plus, Vestul democratic este mai slab decât în anii optimismului economic, fiind bântuit de guverne iliberale, Brexit, anxietăți eurosceptice, spaima de terorism, de invazia refugiaților etc. Un editorial din The Guardian din 4 noiembrie 2017 spune același lucru: „Interferența rusească în politica Europei și în spațiul ei informațional nu e nouă, ea își are rădăcinile în metodele de dezinformare ale vechiului KGB, acum combinate activ cu noile tehnologii... Acum este vorba însă despre cât de pregătite sau nepregătite sunt democrațiile să apere imensul teritoriu neguvernat al cyberspace, devenit noua arenă a puterilor autoritare. Rusia încearcă astfel subminarea democrațiilor vestice din interior“ (Natalie Nougayrède). De altfel, opt miniștri de Externe, printre care și Teodor Meleșcanu, au adresat o scrisoare ministrului de Externe al Comisiei Europene, Federica Mogherini, cerând întărirea capacității EU StratCom Task Force în combaterea campaniilor de dezinformare ale Rusiei. Sunt necesare convenții digitale transatlantice și o înțelegere mai adâncă a responsabilității marilor rețele ca Google, Facebook, Twitter, dincolo de profit.

Jurnaliștilor le revine o sarcină deloc simplă de a regândi paradigmele profesiei, de a livra informație verificată, credibilă, de a face presă de calitate. Sistemele media sănătoase veghează la transparența proprietății, la spargerea monopolului monitorizării audiențelor și traficului, la neamestecul politicului în mass-media, la existența pieței media libere. Dincolo de menținerea unor condiții corecte de exercitare a profesiei, câteva reguli simple de evitare a inducerii de fake news pot fi un ghid util: folosiți site-urile internaționale de fact-checking ca fullfact.org, factcheck.org, Disinformation Review sau pe cele naționale; fiți sceptici la povești fără autor, la cele exagerate, la informații care nu au apărut niciunde; evitați website-uri cu terminația com.co; verificați pe site-urile suspecte caseta „Despre noi / About us“. Pentru jurnaliștii români, Sputnik.md este o sursă garantată de dezinformare, preluată cu abnegație de dezinformatorii consacrați ca Evz.ro, Antena 3, RTV, DC News, Cotidianul. Despre protestele recente, Sputnik în limba română oferă un titlu de îngheață apele, Dezvăluire. 10 miliarde de Euro în spatele manifestanților!, iar mai jos, Eveniment! Eliberarea lui Dan Diaconescu. De evitat, de combătut, de respins fake-jurnaliștii români conectați la rublă.

 




29 sept 2017

Nu acceptăm intimidarea presei independente

Asociația Ziariștilor Independenți din România (AZIR), secția română a Asociației Jurnaliștilor Europeni-AEJ constată cu îngrijorare atacul concertat al partidelor politice aflate la guvernare la presa independentă. Prin intervențiile publice batjocoritoare ale unor lideri politici și mai cu seamă prin insinuările unui fost angajat SRI în privința „agenților acoperiți” din presă, credibilitatea mass-media este grav afectată. Declarațiile publice recente ale ofițerului SRI în rezervă, Daniel Dragomir, cercetat penal, la adresa jurnaliștilor Dan Tăpălagă, Cristian Turturică, Sorina Matei, fără nicio dovadă reală, se adaugă campaniei de decredibilizare a vocilor critice din mass-media, inițiată de politicieni și susținută de companii de presă conectate politic. Inducerea de suspiciuni nefondate aduce un prejudiciu întregii comunități mediatice din România.

AZIR se va adresa instituțiilor europene de resort și tuturor organismelor la care România este parteneră sau afiliată, pentru a semnala fenomenul de încălcare a libertății presei prin intimidarea jurnaliștilor onești și prin stigmatizarea presei independente.

Comitetul executiv AZIR

 


 

Iată câteva link-uri edificatoare pentru flagranta nedreptate pe care o suportă un om de valoare:

https://web.facebook.com/cartarescu.mircea?hc_ref=SEARCH&fref=nf

https://web.facebook.com/adrian.aluigheorghe.3/posts/1915267625412892

https://web.facebook.com/varujan.vosganian.5/posts/799723533526197

http://www.uniuneascriitorilor.ro/2017-05-11-comunicat


Puteți semna petiția inițiată de AZIR, la următorul link:

https://www.petitieonline.com/petiie_impotriva_demiterii_lui_adrian_alui_gheorghe_din_funcie

PETIȚIE împotriva demiterii lui Adrian Alui Gheorghe din funcția de director al Bibliotecii G.T. Kirileanu din Piatra Neamț

Către Consiliul Județean Neamț,

Domnului Ionel Arsene, președinte

Am aflat cu stupoare despre demiterea domnului Adrian Alui Gheorghe, eminent  director-manager al Bibliotecii Județene „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț, în urma „evaluării” făcute de o așa-zisă comisie din care tocmai specialiștii în domeniul de activitate lipseau. O comisie autentică și responsabilă ar fi apreciat, la superlativ, cel puțin trei-patru izbânzi evidente, din multele pe care le-am putea aminti aici și care poartă amprenta personalității domnului Adrian Alui Gheorghe:

1. Biblioteca din Piatra Neamț a ajuns la un procent de 11% cititori, în condițiile în care, în țară, procentul este de 8-9%.

2. În 2105-2016 au fost digitalizate toate publicațiile din județul Neamț, din perioada 1880-1990, peste 6.000 de documente de bibliotecă (reviste, ziare etc).

3. În Biblioteca „G. T. Kirileanu” din Piatra Neamț, peste 200 de scriitori români actuali au susținut, în fața unui public din ce în ce mai numeros, conferințe, lecturi publice, lansări de carte.

4. Biblioteca a găzduit expoziții de artă plastică valoroasă, concerte de înaltă ținută, la inițiativa directorului-manager, Adrian Alui Gheorghe.

Instituția a înflorit realmente în timpul mandatului său. Adrian Alui Gheorghe, atașat profund de istoria noastră culturală și spirituală, s-a dovedit a fi un etalon de profesionalism și de promovare a valorilor incontestabile din spațiul românesc.

Performanța directorului-manager de la Biblioteca „G. T. Kirileanu” s-a răsfrânt asupra întregului oraș. Piatra Neamț a devenit, datorită lui Adrian Alui Gheorghe, un reper în geografia culturală românească, un loc cu o viață deosebit de bogată și de dinamică în acest sens.

Talentat prozator, poet, eseist, editor de mare generozitate (a îngrijit opera postumă a regretatului prieten Aurel Dumitrașcu), încununat cu numeroase premii și distincții (din partea Uniunii Scriitorilor din România, din partea Președinției României, a unor edituri sau festivaluri), Adrian Alui Gheorghe slujește cu adevărat cultura română, îndemnând pe tineri la lectură, la ore de bibliotecă, la cunoaștere cuprinzătoare și, acolo unde întrevede talentul, la creație literar-artistică.

Pentru toate aceste izbânzi și pentru multe altele de acest fel, domnul Adrian Alui Gheorghe ar fi meritat cea mai înaltă distincție care se poate acorda unui om de o asemenea valoare. În locul unei medalii, Adrian Alui Gheorghe „primește” … demiterea din funcția de director-manager al Bibliotecii „G. T. Kirileanu”. Abuzul comisiei de evaluare este incredibil. Nu pierde Adrian Alui Gheorghe, ci biblioteca din Piatra Neamț și, o dată cu ea, oamenii locului, tinerii mai ales, care au nevoie de un antrenor cultural, cum ar fi spus Constantin Noica!

Considerăm că demiterea domnului Adrian Alui Gheorghe este o eroare care mai poate fi reparată.

Asociația Ziariștilor Independenți din România

Teodora Stanciu , Președinte


Jurnalistul şi publicul, în luptă cu „minciuna reinventată”. Dezbatere AZIR la Constanţa


Organizarea unui eveniment la Constanţa, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei poate părea o glumă, iar multora dintre ziariştii din România chiar sărbătorirea în orice fel a acestei zile li se pare superfluă, în condiţiile în care conceptul de libertate a presei este atât de relativ cât poate să fie fără să dispară de tot.

Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR), secţia română a Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni (AEJ), a organizat totuşi, în data de 3 Mai a.c., o dezbatere la Universitatea „Ovidius”, fiind, din câte ştiu eu, prima organizaţie profesională naţională care s-a deplasat în acest colţ de ţară de Ziua libertăţii presei, pentru a aduce în discuţie teme importante pentru jurnaliştii mai mult sau mai puţin liberi.

Iar tema centrală a fost cea a ştirilor false (fake news) în epoca supranumită „a post-adevărului”. Adică a fost pus în discuţie exact obiectul muncii jurnalistului, ADEVĂRUL, care tinde şi el să se relativizeze de tot sub presiunea manipulărilor din ce în ce mai subtile şi mai profesioniste, ce fac apel în primul rând la emoţiile şi subiectivitatea publicului.

Dezbaterea a fost deschisă de gazda de la „Ovidius”, scriitorul Angelo Mitchievici, profesor universitar şi preşedintele filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România, care, declarându-se nespecialist în jurnalism, dar fiind un avizat cititor de presă, a făcut câteva observaţii foarte bine ţintite. A pus accentul pe discernământul ce trebuie exersat de public în condiţiile în care constatăm cu toţii că, permanent, minciuna se poate reinventa şi ne poate surprinde.

Aziriştii prezenţi, preşedintele asociaţiei, Teodora Stanciu, Doina Jela, scriitoare originară din Constanţa, moderatoarea dezbaterii, Brânduşa Armanca, Cristian Franţ, Andreea Dobrovie, Corina Ruja, veniţi din toate colţurile ţării, au dat, pe rând, exemple de ştiri false, mai vechi sau mai noi, analizându-le din perspectiva modurilor de realizare, obiectivelor şi nocivităţii lor. Problema adevărului s-a pus chiar şi din punct de vedere filosofic, ceea ce poate fi în sine un indicator al faptului că publicul nu se mai raportează strict la fapte, la realităţi, aşa cum ar fi normal când se discută despre ştiri, ci emoţiile subiective au ajuns să conteze mai mult.

Iată, aşadar, că jurnalistul zilelor noastre, pe lângă lupta pe care o dă 24 de ore din 24 şi şapte zile din şapte pentru cât mai multe vizualizări, pentru a da ştirea înaintea concurenţei, pentru menţinerea standardelor profesionale în faţa pretenţiilor patronilor şi presiunilor politicienilor, pentru subzistenţă, în condiţiile în care îşi primeşte salariile cu întârziere, dacă şi le mai primeşte, se confruntă şi cu provocarea post-adevărului. Realitatea, faptele pălesc în faţa poveştilor romanţate ce duc publicul de nas către destinaţii de cele mai multe ori periculoase pentru democraţie.

Participanţii la dezbatere au pus şi probleme de etică jurnalistică, pe larg discutate, Brânduşa Armanca explicând caracterul deliberativ al meseriei: în fiecare zi ziaristul se confruntă cu responsabilitatea de a lua hotărâri ce pot afecta grav vieţile oamenilor, uneori, din nefericire, chiar fatal, dar este necesar să o facă, iar asta devine o obişnuinţă.

A fost făcută, de către jurnalistul Cristian Franţ de la „România curată”, şi cuvenita circumscriere a calităţii/meseriei de jurnalist – necesară în vremuri în care oricine îşi poate deschide un blog şi poate pretinde că deţine această calitate: dacă în fotbal există atât profesionişti, cât şi amatori, în funcţie de liga în care joacă, jurnalistul nu poate fi decât profesionist sau non-jurnalist. O distincţie de care publicul ar trebui să ţină cont dacă îşi doreşte să fie informat, şi nu manipulat.

Dezbaterea a durat aproape trei ore, participanţii fiind studenţi la Jurnalism şi la Litere, jurnalişti, scriitori, profesori, reprezentanţi ai societăţii civile, un consilier judeţean, dar şi constănţeni pentru care presa, libertatea ei au contat suficient încât să-şi sacrifice o după-amiază însorită.

 


ZIUA MONDIALĂ a LIBERTĂȚII PRESEI va fi marcată de către Asociația Ziariștilor Independenți din România la Universitatea Ovidius, din CONSTANȚA

ZIUA MONDIALĂ a LIBERTĂȚII PRESEI va fi marcată de către Asociația Ziariștilor Independenți din România la Universitatea Ovidius, din CONSTANȚA(2439)

 

ZIUA MONDIALĂ a LIBERTĂȚII PRESEI va fi marcată de către Asociația Ziariștilor Independenți din România (A.Z.I.R., secția română a Asociației Jurnaliștilor Europeni - A.E.J., cu sediul la Bruxelles), la Universitatea „Ovidius”, din CONSTANȚA !

" Data de 3 Mai 2017, ZIUA MONDIALĂ a LIBERTĂȚII PRESEI, va fi celebrată, la CONSTANȚA, printr-o dezbatere organizată de Asociația Ziariștilor Independenți din România (A.Z.I.R.), secția română a Asociației Jurnaliștilor Europeni (A.E.J.), cu sediul la Bruxelles.
Dezbaterea va fi găzduită de Universitatea „Ovidius”, de la ora 14.00, și va avea loc în Sala „Umberto Eco” (Aleea Universității, nr. 1, Campus - Corp A, Constanța, cap de linie autobuz 100, lângă Hotel "Oxford" - "Satul de vacanță", aproape de intrarea dinspre Nord-Vest în Mamaia)

A.Z.I.R. organizează, periodic, dezbateri și întâlniri, care ridică probleme legate de statutul jurnalistului, de libertatea presei și de rolul mass-media.
De asemenea, are în derulare proiecte culturale și de cercetare, cu vizibilitate atât pe plan național, cât și internațional.

Asociația Ziariștilor Independenți din România a ales Constanța pentru a marca acest moment, întrucât este un oraș în care jurnalismul are o istorie recentă agitată, iar jurnaliștii presei locale sunt printre cei mai experimentați în lupta cu vicisitudinile de naturi diverse.
Cum atacurile din ultima vreme asupra jurnalismului "quality" s-au înmulțit, la nivel național și internațional, și au anumite constante, vă invităm să le analizăm împreună, în dezbaterea cu tema: „FAKE NEWS, ÎN EPOCA... POST-ADEVĂR !”

La dezbatere vor fi prezenți membri ai A.Z.I.R., precum Teodora Stanciu (președinte), scriitoarea (cu origini în Constanța !) Doina Jela, Brândușa Armanca (membru Consiliu Director A.Z.I.R.), Cristian Franț, Andreea Dobrovie, Raluca Brumariu, George Orbean, Corina Ruja, Ionuț Ceaușescu ș.a., dar și jurnaliști cunoscuți din Constanța.

Sunt invitați să participe studenți la jurnalism și la alte specializări, profesori, elevi, consumatori avizați și/sau avizi de presă, cetățeni interesați să-și apere dreptul la o presă liberă.

Ziua Mondială a Libertății Presei a fost proclamată de Adunarea Generală a O.N.U., în anul 1993, în urma recomandării U.N.E.S.C.O.
Data de 3 mai a fost aleasă ca reper al Declarației de la Windhoek, prin care jurnaliștii au statuat principiile presei libere, în urma unui seminar U.N.E.S.C.O., desfășurat în Namibia, în 1991.
Documentul proclama necesitatea unei prese independente, pluraliste, în toată lumea, și caracteriza presa liberă ca fiind esențială pentru democrație și ca un drept fundamental al omului.

În fiecare an, 3 mai este data la care se fac evaluări ale libertății de exprimare în lume, sunt respinse atacurile la independența mass-media și sunt evocați jurnaliștii care și-au pierdut viețile în exercițiul profesiei lor. "

(Sursa: A.Z.I.R.)

" Principalul eveniment internațional al Zilei Mondiale a Presei se va desfășura, în acest an, la Jakarta, Indonezia, sub titulatura "Minți critice pentru vremuri critice: rolul mass media în dezvoltarea comunităților incluzive, echitabile și pașnice". Participanții la acest eveniment vor dezbate provocările actuale, aflate în fața mass-media, inclusiv curentul internațional de neoprit al atacurilor împotriva celor care fac jurnalism pentru public.

Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate pentru a evidenția principiile fundamentale ale libertății presei, pentru a evalua starea de libertate a presei în întreaga lume, pentru a apăra independența mass-mediei și pentru a aduce un omagiu ziariștilor care și-au pierdut viața în timp ce își exercitau profesia, potrivit www.unesco.org. Peste 100 de evenimente dedicate acestei zile se așteaptă să fie organizate pe întreg mapamondul.

Ziua mondială a libertății presei a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat marcarea acestei zile pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: ''Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat'', potrivit www.timeanddate.com.

În 2017, manifestările dedicate zilei de către UNESCO, precum și ceremonia de acordare a Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO / Guillermo Cano sunt organizate în colaborare cu guvernul Indoneziei și Consiliul de presă al Indoneziei, la Jakarta, între 1 și 4 mai. Acțiunile desfășurate includ: conferințe, ateliere, seminarii, sesiuni, mese rotunde etc.

În cadrul Conferinței internaționale pornind de la tema generală axată pe rolul mass-mediei în promovarea societăților pașnice, echitabile și favorabile incluziunii, participanții vor examina provocările actuale cu care se confruntă mass-media, inclusiv tendința în continuă creștere, la nivel mondial, a atacurilor împotriva celor care aduc informații opiniei publice.

Starea actuală de siguranță a jurnaliștilor din întreaga lume este descurajantă: în decursul ultimului deceniu, 827 jurnaliști și angajați în mass-media au fost uciși. Planul de acțiune al ONU privind siguranța jurnaliștilor și problema impunității reprezintă o platformă multilaterală pe care se abordează aceste probleme complexe. Sistemele judiciare din întreaga lume trebuie să fie consolidate, concentrându-se în principal pe protejarea libertății de exprimare și a siguranței jurnaliștilor. Apelul Agendei de dezvoltare pentru 2030 pentru justiția universală este relevant pentru toate elementele abordării celor trei "P" în asigurarea unui mediu sigur pentru acest domeniu de activitate: prevenirea violenței împotriva mass-mediei, protecția jurnaliștilor aflați în pericol și urmărirea penală a autorilor de crime comise împotriva profesioniștilor din domeniul mass-media, potrivit paginii dedicate de UNESCO temei din acest an.

La noi în țară, Centrul pentru Jurnalism Independent și Active Watch organizează, în această zi, o dezbatere privind situația actuală a mass-media și a viitorului acesteia, în cadrul căreia are loc lansarea Raportului FreeEx 2016-2017 — Libertatea presei în România, potrivit www.cji.ro. Totodată, Ziua mondială a libertății presei este marcată și la Constanța printr-o dezbatere organizată de Asociația Ziariștilor Independenți din România (AZIR), secția română a Asociației Jurnaliștilor Europeni (AEJ), cu sediul la Bruxelles.

Începând cu 1997, Premiul Mondial pentru Libertatea Presei UNESCO / Guillermo Cano, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile unei persoane, organizații sau instituții ce se remarcă prin contribuția esențială la apărarea sau promovarea libertății presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunțat activitățile traficanților de droguri din țara sa. Juriul internațional este alcătuit din paisprezece jurnaliști profesioniști și directori de publicații din toată lumea. "

(Sursa: AGERPRES, 3 mai 2017)


Alegeri ilegale la Radio România - un grav atentat la democrație!

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat definitiv demersurile făcute de Sindicatul Unit al Salariaților-Radio România (SUS-Radio România) cu privire la ilegalitățile săvârșite deComitetul Director al Societății Române de Radiodifuziune (SRR), prin emiterea dispoziției nr. I.23 din 3 iunie 2014, sub conducerea dictatorială a lui Ovidiu Miculescu, Președinte-Director General.

Prin Decizia ICCJ nr. 1471/20.04.2017, s-a statuat definitiv, de către instanța supremă:

Respinge recursul declarat de Societatea Română de Radiodifuziune împotriva sentinței nr. 1595 din 5 iunie 2015 a Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondatObligă recurenta-pârâtă Societatea Română de Radiodifuziune la plata sumei de 1500 lei, cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant Sindicatul Unit al Salariaților – Radio România.Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 aprilie 2017.

Menționăm că, în data de 3 iunie 2014, Parlamentul a declanșat procedura prin care erau desemnați cei 13 membri ai Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, iar în 9 iunie 2014 a avut loc votul pentru desemnarea celor doi reprezentanți ai salariaților în Consiliul de Administrație al Radioului public.

Sindicatul SUS-Radio România s-a prezentat, atunci, cu următorii candidați: Cristian Pîrvulescu, președintele de onoare al Asociației Pro Democrația, Adrian Moise, președintele sindicatului SUS-Radio România și reprezentant ales al salariaților în CA al SRR în perioada 1999-2014, Teodora Stanciu, realizatoare de emisiuni la Radio România Cultural și președinte al Asociației Ziariștilor Independenți din România, Elena Jipescu, coordonator la Radio România Internațional, și Iulia Lev Niculae, regizor tehnic de emisie la Radio București FM.

Conducerea executivă a Radio România a permis, doar în mod selectiv, accesul persoanelor de a candida pentru locurile de reprezentanți ai salariaților în Consiliul de Administrație, locuri prevăzute de Legea 41. Întregul proces de alegeri a fost viciat nu numai prin îngrădirea accesului la alegeri a candidaților menționați, ci și prin numerotarea buletinelor de vot, astfel că se putea identifica, în mod facil, ce a votat fiecare salariat. Prin aceste acțiuni, Ovidiu Miculescu, în calitate de Director General, a favorizat pe Nicoleta-Viorica Balaci și pe Adrian Doroș (doi membri din conducerea Sindicatului Liber al Lucrătorilor din SRR, agreat de Miculescu) să fie aleși și să facă parte din CA al SRR.

În data de 5 iunie 2015, Curtea de Apel București a hotărât, cităm:

”Anulează art. 1-5 din Regulamentul privind desfășurarea alegerilor de desemnare a candidaților pentru reprezentanții salariaților în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune, aprobat prin Dispoziția Comitetului Director al SRR nr. I 23/3.06.2014. AnuleazăDecizia SRR - Comisia Tehnică nr. 52/5.06.2014 și Decizia nr. 42/5.06.2014. Anulează Procesul Verbal de stabilire a clasamentului final al alegerilor, înregistrat la SRR sub nr. 112/7.06.2014. Obligă pe pârâtă la plata sumei de 100 lei despăgubiri către fiecare reclamant persoană fizică pentru încălcarea dreptului de acces în funcții și demnități publiceObligă pe pârâtă să publice prezenta hotărâre într-un ziar de circulație națională și pe pagina sa de internet, pe cheltuiala sa. Respinge restul pretențiilor ca neîntemeiate. Obligă pe pârâtă la plata sumei de 1100 lei cheltuieli de judecată către reclamantul Sindicatul Unit al Salariaților - Radio România.

După decizia Curții de Apel, conducerea SRR nu a ținut cont de această sentință, mai mult, a depus recurs, deși se știa că nu are nicio șansă. Și aceasta doar pentru a întârzia cât mai mult decizia definitivă și a permite, astfel, celor doi așa-ziși reprezentanți, Nicoleta Viorica Balaci și Adrian Doroș, să facă parte din Consiliul de Administrație al SRR.

Sindicatul Unit al Salariaților-Radio România, prin Adrian Moise, și Federația Română a Jurnaliștilor „MediaSind” au solicitat Curții de Conturi, în 2015, după decizia Curții de Apel, să demareze procedurile pentru recuperarea, de la cei vinovați, a cheltuielilor făcute în urma alegerilor ilegale din SRR și a sumelor achitate ca indemnizații celor doi membri desemnați ilegal în CA.

Este de reținut faptul că Adrian Moise, Președinte al SUS-Radio România, a sesizat Agenția Națională de Integritate (ANI), Direcția Națională Anticorupție (DNA), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) despre numeroase fapte ilegale și abuzive ale conducerii Radio România, multe dintre acestea fiind confirmate de instituțiileamintite, cât și de instanțele de judecată.

Sindicatul Unit al Salariaților-Radio România, având în vedere:

Decizia ICCJ nr. 1471/20.04.2017,

Raportul de activitate al SRR pentru anul 2015,

Starea de incompatibilitate a Președintelui-Director General Ovidiu Miculescu, dovedită definitiv prin Decizia ICCJ nr. 227/31.01.2017,

solicită Parlamentului demiterea de urgență a lui Ovidiu Miculescua Nicoletei Viorica Balaci și a lui Adrian Doroș din fruntea SRR, precum și recuperarea prejudiciilor produse instituției, prin prezența ilegală a celor doi în Consiliul de Administrație al SRR.

Departament Comunicare,

Sindicatul Unit al Salariatilor-Radio România

Tel: +40.0742.068.701

E-mail: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

Site: https://susromania.wordpress.com/

 


 

ASOCIAȚIA ZIARIȘTILOR INDEPENDENȚI DIN ROMÂNIA

vă dorește

„PAȘTI FERICIT!”,

cu puteri sporite de curaj și solidaritate,

cu sănătate și lumină pentru fiecare dintre dumneavoastră!

 

HRISTOS A ÎNVIAT!

 


 

7.03.2017 DEZBATERE

Asociația Ziariștilor Independenți din România

și

Facultatea de Științe Politice a

Universității din București

organizează,

joi, 9 martie 2017, ora 16:00,

la sala „Corneliu Coposu” a

Facultății de Științe Politice a Universității București,

din Str. Spiru Haret nr. 8 (etaj 1),

dezbaterea cu tema:

GENERAȚIA TÂNĂRĂ versus POLITICA ROMÂNEASCĂ.

Moderator: prof. univ. RADU CARP

Parlamentari invitați:

Mihai Botez USR

Matei Dobrovie USR

Mihaela Beciu PNL

Participă la dezbatere:

studenți de la Facultatea de Științe Politice și de la Facultatea de Jurnalism, reprezentanți ai unor organizații sau asociații de tineri, oameni de cultură, profesori universitari, jurnaliști din presa scrisă și audiovizuală.