AZIR

Asociatia Ziaristilor Independenti din Romania

2016 - Evenimente actuale

25 mai 2016

Vă recomandăm să citiți neapărat textele colegei noastre BRÎNDUȘA ARMANCA, publicate în „Revista 22”. Ele reprezintă analiza limpede ca lumina zilei a situației din cele două instituții publice de media - SRR și TVR - și atitudinea unui autentic jurnalist profesionist. Brîndușa Armanca este unul dintre puținii jurnaliști de atitudine, responsabilitate și curaj din presa noastră actuală. Spiritul de solidaritate pentru colegii ei jurnaliști din Radio și TV este manifest. Brîndușa Armanca este printre puținele voci combative împotriva încălcării flagrante a drepturilor jurnaliștilor de către managerii celor două instituții, împotriva injustițiilor de tot felul la care supuși jurnaliștii, împotriva ingerințelor politicului în activitatea media. vă recomandăm în mod expres cel mai recent articol, publicat în revista 22, Radioul public și supremația penalilor.

Mulțumim, Brîndușa Armanca! Fie ca și alții să-ți urmeze atitudinea! Numai așa puterea presei poate crește.


JOCUL POLITIC CU BALONUL TVR

Brindusa Armanca

2016-04-12

Luni, 11 aprilie, plenul parlamentului a respins numirea Monicăi Ghiurco în funcția de președinte-director general al TVR. Monica Ghiurco a primit 194 de voturi pentru și 113 împotrivă, în condițiile în care avea nevoie de o majoritate calificată – 272 de voturi pentru.

Audierile din camerele reunite ale Par­la­men­tu­lui pentru a da aviz candidatei Monica Ghiur­co la șefia TVR au reușit să fie, ca de obi­cei, un circ pe banii contribuabilului. După dez­bateri ridicole, în care se­natorii și deputații din co­mi­siile de cultură (ia auzi?) au prins încă o ocazie să țină dis­cursuri despre misia tele­vi­ziu­nii publice, adusă grație ne­chibzuinței lor la sapă de lemn, a ieșit la iveală ade­vă­rul: nu era clar cine trebuie să voteze în locul cui. În nota de brambureală parla­men­ta­ră, transformată în politică de țară, s-au luat de cap peneliștii cu pe­se­diștii, căzând de acord în final că pot produce pe loc niscai hârtii pentru a justifica prezența unor înlocuitori la vot. Așa a ieșit un aviz ne­ga­tiv de toată frumusețea, cu 19 voturi la 18. La diferență de un vot, așa cum la limită fu­sese și votul pozitiv din Consiliul de Admi­nis­tra­ție al SRTV, 7 voturi pentru și 6 contra. Zvârcolirile pe spinarea costelivă a instituției, începute cu scrisori deschise și lamentații pu­blice despre datorii și faliment economic, cu pro­puneri eșuate de modificări legislative, con­tinuate cu desemnări politice jenante în CA, arată că interesul po­liticienilor pentru plat­for­ma electorală re­pre­­zentată de televiziunea pu­blică, oricum ar fi ea, n-a scăzut. După avi­zul ne­ga­tiv și anunțul PSD că nu o va vota pe Ghiurco, Ali­na Gor­ghiu, ca lider al PNL ca­re o sus­­ține pe candidată, s-a ex­­primat franc: Dragnea și PSD se tem „că nu vor avea plat­forma TVR ca platformă po­li­tică și de propagandă în cam­pania politică din locale și par­lamentare“. Fiindcă, nu-i așa, ăsta e scopul pen­tru pol­i­ti­cie­nii de toate soiu­ri­le, care nu vor să piardă meciul fiindcă scapă mingea.

Surpriza adversității PSD e cu atât mai mare, cu cât Monica Ghiurco are toate datele pentru a fi îmbrățișată de acest partid care o credita încă pe vremea lui Adrian Năstase, când era acreditată la guvern. Stenogramele unor șe­din­țe PSD publicate în 2004 arată simpatia de­clarată a premierului de atunci, care spu­nea „ea este, după părerea mea, fata asta, Ghiurco, foarte bine intenționată“. În tradu­ce­re, a fi bine intenționat ca jurnalist înseamnă o cedare a independenței editoriale în favoa­rea partidului iubit. Știrile produse atunci sub co­ordonarea sa editorială sunt adevărate im­nuri închinate lui Năstase și apropiaților lui. Un reportaj îl asocia pe premier cu Ștefan cel Ma­re, în contextul unei vizite în județul Vas­lui, unde Năstase aprindea flacăra veșnică în amintirea voievodului. Reporterii își amintesc că, în 2012, ajunsă coordonator editorial sub co­manda nelipsitului Claudiu Lucaci, Monica era mână forte în aranjarea convenabilă a me­sajelor. Masteratul în securitate și apărare na­țională obținut la Colegiul Național de Apărare i-o fi fost de folos. De altfel, a fost taxată în Raportul de monitorizare a televiziunilor în cam­pania electorală din 2014, realizat de Hot­News cu susținerea Fundației Konrad Adena­u­er, pentru întrebările fără bază factuală puse Elenei Udrea, pe bârfe colectate din piața zvo­nurilor. Profilul candidatei Ghiurco la preșe­di­ția TVR conține suficiente elemente pentru a câștiga încrederea pesediștilor, niște răi care acum n-o mai recunosc (dacă nu e doar joc de glezne): s-a tăvălit cu Antena 3, ba prin emi­siunea lui Gâdea, ba în plimbările anteniș­ti­lor în favoarea lui Voiculescu. Comisia de Eti­că a TVR a analizat aceste ieșiri din decor, dar a lăsat-o neclară. S-a ajuns până acolo cu fotbalul politic, încât PMP Constanța îi atribuie can­didatei o apartenență la ALDE.

Cum o fi ajuns Monica Ghiurco să câștige su­fra­giile PNL nu știm. Culisele încă nu sunt des­lușite. Cu Stelian Tănase, doamna Ghiurco a avut conflict deschis, după ce în calitatea sa de PDG i-a scos un episod din seria Moș­te­ni­rea clandestină de pe postul public la 8 mi­nute după începutul difuzării. L-a reclamat la CNA, la organizațiile de media, la Comisia de Eti­că. Bine i-a făcut, avea dreptate, dar asta nu ar fi în favoarea amiciției sale cu PNL. Cât des­pre încrederea colegilor, care au trimis-o în CA, se înțelege că promisiunea susținută și la comisiile parlamentare reunite de a nu ac­cep­ta insolvența, de a nu face concedieri, de a face din TVR „cea mai puternică platformă media... o instituție de referință“ sună bine. În meciul politic, Monica Ghiurco, care se pre­zin­tă ca „soluție apolitică“ fiindcă îi reprezintă pe salariații din TVR, cu greu ar putea scăpa de cicatricea politică primită de-a lungul ani­lor, în acomodările oportuniste atât de prac­ti­ca­te în instituție. Poate e un caz de traseism jurnalistic reușit sau nereușit. O să vedem. Ori­cum, menținerea interimatului Irinei Radu este dincolo de lege și reclamă o decizie a par­lamentului. Dar cui îi pasă de lege, când e vorba de meciul politic?

 

Statuia radioului public pe soclu de carton

2016-04-19

Soclul succesului SRR e din carton. La o salubrizare, monumentul se surpă.

Dezastrul economic de la televiziunea pu­blică este pus adeseori în contrast cu si­tua­ția înfloritoare a radioului public: „Anii 2014–2015 reprezintă cea mai fastă pe­ri­oadă din ultimii 20 de ani ai Societăţii Române de Ra­diodifuziune. Dacă 2014 cre­deam că a fost cel mai bun an din istoria ra­dio­u­lui, se pare că 2015 ne con­trazice. Din punct de ve­de­re financiar, So­cietatea Ro­mână de Radiodifuziune es­te într-un moment fast, a existat un plus de 7,7 mi­li­oane de lei. SRR nu are datorii, credite, nici măcar întârzieri de facturi la plată. Ne finanţăm singuri investiţiile, din 2012 nu mai primim bani de la bugetul de stat“, declara triumfal la bilanț Ovidiu Mi­culescu, președintele-director general al SRR. Dar, ghinion, Ministerul Finanțelor lucrează cu cifre și nu înghite vorbe, fă­când publică o concluzie deloc măgu­li­toa­re, că mediile publice ar denatura ra­poar­tele financiare: „În urma misiunii cu te­ma auditul financiar al contului general de execuție a bugetului de stat pe anul 2014 la Ministerul Finanțelor Publice, Cur­tea de Conturi a stabilit că ordonatorii principali de credite Televiziunea Română și Societatea Română de Radiodifuziune (en­tități finanțate din venituri proprii și alocații de la bugetul de stat) au de­na­turat situațiile financiare centralizate ale instituțiilor publice (bilanțul ins­ti­tu­țiilor publice)“. După acest document, ca­re recunoaște și ambiguitățile de statut, bi­lanțul prezentat de SRR apare ca act de propagandă, cu foloase incluse: men­ți­ne­rea actualei conduceri și a privilegiilor afe­rente. De amintit că rapoartele anuale pe 2014 și 2015 prezentate parlamentului spre admitere sau respingere n-au fost exa­minate de doi ani. Poate fiindcă acolo, în comisiile de specialitate, stau de gardă îngeri păzitori cum este Mădălin Voicu, care tocmai a intrat în atenția DNA pentru conflict de interese. S-a aflat că deputatul ia onorarii de la SRR în timp ce votează pro sau contra instituției, așa cum a arătat sesizarea Sindicatului Unit al Salariaților din Radio.

De ce s-ar teme actuala conducere, atât de glorioasă, de pierderea funcțiilor? De ce ar declanșa adevărate campanii, pe re­sursele radioului public, pentru a combate schimbarea Legii 41/1994 a SRR și SRTV, așa cum au fost campaniile „Nu distrugeți Radio România!“ și „Eu sunt Radio Ro­mâ­nia!“, lansate în perioada când se pro­pu­seseră modificări le­gis­la­ti­ve? Cu toate argumentele aduse în fața CNA, unde Sin­dicatul Profesioniștilor din Media și Cultură, pre­cum și SUS-Radio România au reclamat cenzură, abuz și alte grave încălcări ale stan­dardelor jurnalistice, to­tuși, o blândă sancțiune a fost aplicată: o somație motivată de lipsa imparțialității și a in­su­ficientei separații dintre opinii și fapte în emisiuni. Reprezentanții oficiali ai ins­ti­tu­ției trimiși la înaintare - șeful studiourilor regionale, Florin Brușten, redactorul-șef al știrilor RRA, Nicu Popescu, Radu Do­brițoiu din Consiliul de Onoare al Ra­dioului, precum și sindicatul de suflet al lui Ovidiu Miculescu numit Sindicatul Li­ber al Lucrătorilor din SR, condus de Ni­coleta Balaci, au zis că toate campaniile s-au referit la... taxa radio-TV! Tot SLL-SRR s-a asociat cu conducerea în refuzul dia­logului cu salariații nemulțumiți organizat de CNA. Nu-i treaba voastră, a fost răs­punsul. Jurnaliștii, tot mai numeroși, nu se mai tem să vorbească: „Totul la Radio es­te un joc de putere, pe mai multe pa­liere. Oamenii care conduc Radioul se as­cund după rezultatele contabile și astfel scapă de orice dezbatere publică, deși despre felul în care e tratată libertatea de expresie colegii mei v-au spus ce era de spus“, a spus realizatorul Alexandru Ru­su la o dezbatere ținută la Frontline Club. Motive de spaimă ar fi pentru oa­meni, fiindcă PD-G i-a dat afară pe cei ca­re au cârtit. Cazul cel mai cunoscut este cel al lui Adrian Moise, concediat acum trei ani și aflat în procese. Dar mai sunt și alte metode: conflictul cu Mihai An­ghel, managerul luxat al Radio Ti­mi­șoara, cercetările disciplinare de care vor­bește deschis Mihaela Platon, fidelizările pe bani mulți (cazul Ceraselei Rădulescu, ți­nută la Bruxelles pe 40.000 euro pe lună din bugetul SRR, e concludent), susținerea politică obținută tot pe foloase (cuvenite sau nu) sunt patentate în SRR. Deo­cam­dată, vulnerabilitățile d-lui Ovidiu Micu­lescu, racolat ca informator în 1987 cu nume de cod „Adrian“, incompatibilitatea declarată de ANI și confirmată de Curtea de Apel în 2014 (sentința definitivă vine pe 17 mai 2016 de la ÎCCJ), conflictul de in­te­rese, și el confirmat prin sentință, plân­gerile penale aflate în cercetare nu au im­presionat parlamentul, majoritar PSD, plus aliații, pentru care integritatea nu e cri­teriu. Consiliul de Administrație este și el marcat de incompatibilități, ca să nu mai vorbim de condamnarea unei șefe, Oltea Șerban-Pârâu, la un an închisoare cu suspendare pentru conflict de interese. So­clul succesului SRR e din carton. La o sa­lubrizare, monumentul se surpă.

 

Radioul public și supremația penalilor

2016-05-24

Cine crede că prezența penalilor la vârful statului, în politică și în administrație, nu are mare relevanță în viața noastră cotidiană e naiv. Sunt viciate în primul rând instituțiile întoarse împotriva intereselor comunității pentru a servi interesele găștilor. Se vede asta și în mass-media.

Zilele trecute, PSD, partidul condus de condamnatul penal Liviu Dragnea, a în­călcat legea, dându-i o interpretare con­venabilă pentru a-și poziționa omul la con­ducerea TVR. Ce se în­tâmplă la Radioul public vi­ne tot din convingerea con­ducerii că, atât timp cât ești sub pavăza partidului, poți să-ți permiți orice. O scrisoare adresată preșe­din­telui României, premie­ru­lui și parlamentului de Ac­tiveWatch, CJI, COM, Fre­e­dom House, APADOR-CH ș.a. semnalează presiuni împotriva jur­naliștilor care au denunțat, ca avertizori de integritate, abuzurile managementului SRR. Nu doar jurnaliștii canaluluiRadio România Actualități, Mira Gomboş, Ale­xandru Rusu și Cătălin Gomboş, sunt su­puși cercetărilor, ci și Gabriel Basara­bescu, copreședinte al Sindicatului Profe­sioniștilor din Media și Cultura Română, Mihai Timariu, vicepreședinte al Aso­cia­ției Profesionale Radio, pentru parti­ci­parea la o emisiune TV, Michaela Platon și Mihai Anghel, manager laRadio Ti­mi­șoa­ra, pentru a fi dezvăluit tertipurile mana­gementului general. Cazul lui Adrian Moi­se, concediat, aflat de trei ani în justiție, este de notorietate. Deși jură că nu fură de­clarându-se „organism independent“, Consiliul de Onoare al Jurnaliștilor din SRR nu se bucură de în­crederea salariaților, fiind considerat un instrument de intimidare în mâna di­rec­țiunii.

Nu e pentru toți ciumă SRR, pentru camarila pre­ședintelui-director general (vă amintiți, domnul acela pe care Se­cu­ritatea îl alinta conspirativ „Adrian“), adi­că pentru cei obedienți, pentru cei care îi execută ordinele, oricât de abuzive sau ile­gale, este mumă. Cazul Oltea Șerban Pâ­râu este strident. Condamnată în 2015 la un an închisoare cu suspendare pentru con­flict de interese în formă repetată, directoarea Centrului Cultural Media a fost reașezată, cu aceleași atribuțiuni, în același birou, pe postul de consilier al lui Miculescu. „Nestemata“ Radioului public, fina de cununie a fostului premier penal, Adrian Năstase, are o rețea de telefonie fixă separată pentru a intra în legătură cu personalul redacțional. Pentru ce? Pentru comenzi, zic oamenii. Ea este tovarășa de călătorii exotice a domnului Miculescu, bân­tuind pe mapamond din China în SUA, din Malaezia și Cuba până în Coreea. D-l Miculescu preferă business class și hote­lurile de lux. Păi? În acest timp, veniturile oamenilor din SRR se diminuează, prin anularea acordului redacțional, a orelor suplimentare, iar colaboratorii de pres­ti­giu nu sunt plătiți. Calitatea programelor culturale scade, în condițiile în care au fost scoase emisiuni de calitate, pentru a face loc clienților politici. Așa s-a ajuns ca în știrile culturale numele dirijorului Lu­dovic Bács (pentru cei care nu sunt mu­zicologi ca doamna Parău, se citește „Baci“) să fie pronunțat „Bax“. Mai sunt și alți privilegiați în Radio, cu venituri in­credibile pentru o instituție publică, care, deși se laudă cu mari performanțe mana­geriale, manevrează veniturile după legea bunului plac. De altfel, ascunși sub diverse titulaturi, mulți dintre cei care dețin influență nu depun declarații de avere pe site. Când se umflă un pic apele și se apropie alegerile, managementul aplică ta­bla împărțirii, dând câte un strop an­ga­jaților ca să tempereze nemulțumirile. Prin Ordinul 506 din 19 mai 2016 se dis­tribuie „stimulente“ din profitul societății pe 2015, în valoare de 920 lei. „Osul elec­toral“, cum se exprima un jurnalist din Radio, a mai fost dat și înainte de alegerile prezidențiale.

Bucurându-se de frăția penalilor din par­lament, raportul anual al SRR nu este luat în discuție de doi ani, probabil pentru a nu se lua în discuție sesizările depuse de cei câțiva curajoși din Radio și de or­ga­nizațiile media. Se știe că Ovidiu Micu­les­cu se află la ultima fază procesuală cu ANI, după ce a fost deja condamnat pen­tru incompatibilitate. A reușit să împingă sen­tin­ța finală până la 1 noiembrie, având de-a dreapta alt penal, pe avocatul Tudor Chiu­ariu, fost ministru al Justiției, con­dam­nat pe­nal la trei ani și jumătate cu sus­pen­da­re. 1 noiembrie e Ziua radioului. Oa­menii se întreabă: oare ce vor sărbători atunci – condamnarea lui Miculescu și ple­ca­rea lui sau, dimpotrivă, „reinventarea dicta­tu­rii“ sale, cum a numit-o jurnalistul Paul Do­bre de la Săptămâna Financiară.


 

19 mai 2015

AFLĂM DE PE SITE-ul SUS ROMÂNIA:

 

„SUS Radio România a mai câștigat încă un proces: 25% – sporul de fidelitate

Astăzi s-a pronunțat hotărârea în dosarul 30268/3/2015

SINDICATUL UNIT AL SALARIAȚILOR – RADIO ROMÂNIA (SUS-RADIO ROMÂNIA) Reclamant

SOCIETATEA ROMÂNĂ DE RADIODIFUZIUNE Pârât
Şedinţe

18.05.2016

Ora estimată: 08:30

Complet: C12

Tip soluție: Admite cererea

Soluția pe scurt: Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune ca neîntemeiată. Admite acțiunea. Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumelor reprezentând sporul de fidelitate de 25% din salariul de bază aferent perioadei 2012-14.01.2014 conform art. 30 lit.b din Contractul Colectiv de Muncă Unic la nivel de Ramură Mass-Media 2006-2007 astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr. 1/2007. Ia act că reclamanții urmează să solicite cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu apel în 10 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la sediul tribunalului București secția a VIII a. Pronunțată în ședință publică azi, 18.05.2016.

Document: Hotărâre 5075/2016 18.05.2016”

 


18 mai 2016

Alexandru Rusu:

Regulamentul intern al Radioului

încalcă legea avertizorilor publici

 

Pentru a semnala abuzurile din instituţie, regulamentul intern al SRR prevede ca jurnaliştii să se adreseze conducerii, ceea ce contravine Legii nr. 571 din 2004 privind avertizorii publici.

Alexandru Rusu(realizator Radio România)

Alexandru Rusu(realizator Radio România) (Epoch Times-Romania)

Jurnaliştii Alexandru Radu şi Cătălin Gomboş au îndrăznit să acţioneze ca avertizori de integritate, vorbind, în cadrul unei dezbateri Frontline Club, despre campania de ştiri, dezbateri şi spoturi audio demarată de către toate posturile Societăţii Române de Radiodifuziune împotriva unei iniţiative parlamentare de modificare a Legii 41/1994 (legea de funcţionare a SRTV şi SRR). Campania dezlănțuită a fost vizibil făcută în interesul șefilor actuali ai Radio-ului public, care-și doreau păstrate, nemeritat, funcțiile și privilegiile.

„Această campanie - numită Nu distrugeţi Radioul public. Eu sunt Radio România! - a fost declanşată pe toate posturile naţionale şi teritoriale. Ea încălca interesul public şi era manipulatorie. Acum suntem cercetaţi noi, în loc să fie cercetată această campanie”, a explicat jurnalistul Alexandru Rusu în cadrul unei dezbateri organizate marţi de Frontline Club. El a precizat că directorul SRR voia să împiedice disocierea funcţiei de Preşedinte-Director General în: Preşedinte al Consiliului de Administraţie şi, separat, Director General, care ar fi trebuit să fie ales, prin concurs, în funcţie de proiectul lui de management.

La rândul său, Cătălin Gomboş a arătat că această campanie încălca „normele care ne sunt impuse în condiţii obişnuite, adică multitudinea şi pluralitatea surselor”. Campania prezenta și prezintă, în continuare, doar punctul de vedere al conducerii, cu totul manipulatoriu. Sub deviza falsă „Nu distrugeți cultura la Radio România”, de fapt conducerea Radio-ului nu dorea modificarea Legii 41, modificare ce nu-i era favorabilă.

Că a fost o campanie abuzivă și manipulatorie stă ca argument amendarea de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, care a somat public SRR pentru încălcarea imparțialității, pentru cenzură a opiniei jurnaliștilor din SRR (care trebuiau să se adreseze ... conducerii SRR) și pentru abuz. În loc să declanşeze o cercetare pentru a identifica cine a dispus şi conceput campania, Consiliul de Onoare al SRR a decis să-i cerceteze pe jurnaliştii din Radio care au semnalat derapajele profesionale şi legale în calitate de avertizori publici.

„Consiliul de Onoare ne-a cerut socoteală pe motiv că nu aveam aprobare să vorbim la dezbaterea Frontline, dar Radio România este instituție publică de presă, iar noi am acţionat ca avertizori de integritate, conform legii. Regulamentul intern al SRR încalcă această lege a avertizorilor publici, nr. 571 din 2004. Sunt în Radio România din 1990. Noi nu vrem să aducem prejudicii imaginii radioului, ci scopul nostru a fost de a stopa campania care făcea asta. Contribuabilul român plăteşte taxa Radio-TV pentru ca să fie informat corect”, a subliniat Alexandru Rusu.

Reamintim că, recent, Consiliul de Onoare al Societăţii Române de Radiodifuziune a început o procedură de cercetare împotriva a trei jurnalişti ai Radio România Actualităţi: Mira Gomboş, Alexandru Rusu, Cătălin Gomboş, iar mai multe ONG-uri au trimis Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului o scrisoare deschisă, prin care este acuzată  încălcarea dreptului la liberă exprimare în SRR.


1 mai 2016

ASOCIAȚIA ZIARIȘTILOR INDEPENDENȚI DIN ROMÂNIA (AZIR)

vă dorește


„PAȘTI FERICIT!”,


cu izvor bogat de lumină, sănătate și bucurie!


HRISTOS A ÎNVIAT!

 

 


26 aprilie 2016

Adunarea Generală a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor-FEJ, ce a avut loc în Sarajevo, Bosnia şi Herţegovina, în perioada 25-26 aprilie 2016, a votat o moţiune de urgenţă privind situaţia gravă în care se află Societatea Română de Televiziune – SRTV şi Societatea Română de Radiodifuziune – SRR, din cauza politizării excesive a acestor instituţii publice de media. Moţiunea a fost  votată la propunerea Federaţiei Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind, membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Federaţiei Europene a Jurnaliştilor.

Departament Comunicare FAIR-MediaSind

Vă prezentăm în continuare textul moţiunii.

Depolitizarea radioului şi televiziunii publice în România

Difuzorii publici din România se află într-o criză fără precedent cauzată de amestecul politicienilor. Întrucât difuzorul public TVR este confruntat cu colapsul financiar, un grup de politicieni a pregătit un pachet de amendamente legislative la legea televiziunii, astfel încât să poată fi iniţiată procedura de insolvenţă.

Acest statut va pune TVR sub control politic şi financiar total. Politicienii români vor să menţină controlul asupra companiei publice de televiziune pentru a o folosi ca instrument electoral în cele două campanii ce vor avea loc în acest an. Noul Consiliu de Administraţie aprobat în urmă cu o lună de către Parlamentul României, nu a reuşit să-şi desemneze preşedintele din cauza presiunilor unei grupări politice.

Gravă şi îngrijorătoare este şi situaţia din compania publică de radio unde administraţia numită în 2012 de către partidul de guvernământ este recunoscută pentru actul său de conducere bazat pe frică şi hărţuire.

Criza din Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, din cauza politizărilor acestor instituţii, afectează libertatea de exprimare şi dreptul cetăţenilor de a fi corect informaţi.

Adunarea Generală a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor dispune ca nou ales Comitet Director să:

1. Sesizeze Preşedintele României, Prim Ministrul şi Parlamentul României în legătură cu modificarea legii difuzorilor publici (TVR şi SRR) în sensul garantării independenţei acestor instituţii şi numirii conducătorilor lor pe baza unor criterii profesionale de selecţie discutate cu societatea civilă.

2. Informeze Confederaţia Europeană a Sindicatelor, a Consiliului Europei, a Parlamentului European, privind modul în care au fost trataţi salariaţii şi liderii de sindicat din Compania Publică de Radio.

3. Trimită o misiune în România din partea EFJ cu scopul de a observa situaţia din Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune.

Adunarea Generală a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Sarajevo, Bosnia şi Herţegovina, 25-26 april 2016

Și textul în engleză:

Urgent motion tabled by FAIR-MediaSind (Romania)

Depoliticization of the public radio and television in Romania

The public broadcasters in Romania are in an unprecedented crisis, caused by the interference of politicians.

As the public broadcaster TVR faced financial collapse, a group of politicians prepared a package of legislative amendments to the Law on Television so that insolvency proceedings can be initiated.

This status will put TVR under total political and financial control. Romanian politicians want to maintain the control of the public television company, in order to use it as an electoral tool in the two campaigns that will take place this year.

The new Board of Directors of TVR, approved one month ago by Romania’s Parliament, fails to appoint its president and CEO due to pressures from a political group.

Serious and worrying is also the situation of the public radio company (SRR), where the leadership, appointed in 2012 by the ruling party, is known for his management based on fear and harassment.

The crisis in the Romanian Television Corporation (TVR) and the Romanian Radio Corporation (SRR), because of their politicization, affects the freedom of speech and the right of the citizens to be properly informed.

The EFG GM instructs the new elected Steering Committee to:

1. Call on the President of Romania, the Prime Minister and the Romanian Parliament to amend the Law on public service broadcasters (TVR and SRR), in order to guarantee the independence of these institutions and to appoint their managers on the basis of professional criteria discussed with the civil society.

2. To inform the ETUC, the Council of Europe, the European Parliament about the way employees and the union leaders are treated the Public Radio Company were treated.

3. To send an EFJ mission to Romania in order to observe the situation of the Romanian Radio Corporation and the Romanian Television Corporation.

 


26 aprilie 2016

 

Dezastrul de la TVR.

Ce soluții propun foști și actuali conducători ai instituției

Reportaj de Matei DOBROVIE

Andi Lăzescu, fost președinte - director general al TVR, a susținut, marți, 26 aprilie 2016, în cadrul dezbaterii „Statutul TVR și SRR. Condiția depolitizării celor două instituții”, organizată de Asociația Ziariștilor Independenți din România, că, pentru salvarea Televiziunii publice, trebuie schimbat cadrul legislativ, trebuie regândită misiunea acesteia și majorată taxa radio-TV.

Alexandru Lăzescu (Foto: Epoch Times România)

În opinia fostului președinte - director general al TVR, Andi Lăzescu, majorarea taxei, de 4 lei, care este una dintre cele mai mici din Europa, s-ar putea face prin hotărâre de guvern, iar TVR ar trebui să facă și producție (documentare și seriale) pentru care este însă nevoie de bani.

Lăzescu a mai arătat că datoria de 158 de milioane de euro a TVR s-a acumulat în ani de zile, dar momentele cheie în acest sens au fost majorarea salariilor cu 70% până în 2004, semnarea contractului de transmitere a UEFA Champions League și căderea masivă a pieții publicității.

„A existat o presiune mare să dau 50.000 de dolari pentru ca să transmit un meci cu Bute la 5 dimineața… Taxa radio-TV de 4 lei nici nu e ajustată la inflație. Este de patru ori mai mică decât în Serbia… Sunt de acord să reformăm televiziunea, dar orice reformă se face cu bani. În plus, trebuie redefinită misiunea televiziunii. Nu se mai poate merge cu obiectivele din 1994”, a explicat fostul director al TVR.

Lăzescu a criticat și închiderea TVR Cultural, arătând că acest post aducea foarte mult conținut de calitate și transmitea Festivalul George Enescu. În plus, acolo lucrau foarte mulți profesioniști care au fost pierduți.

Referitor la politizarea TVR, el a subliniat că raportul de activitate al unui președinte- director general poate fi respins oricând, după bunul plac al parlamentarilor, iar președinții și membrii Consiliului de Administrație sunt schimbați des. „Povestea cu interesele politice este mică. Marea problema este cu interesele personale în TVR”, a concluzionat Lăzescu.

Teodora Stanciu, Adrian Sturdza, Ioana Diaconescu, Andrei Dimitriu, George Orbean

La rândul său, George Orbean, membru în CA al TVR, propus de guvernul Cioloș și ales de CA pentru poziția de director general al TVR, dar respins de Parlament, a afirmat că cel mai grav lucru este că nu se știe cum s-a acumulat această datorie.

„Acolo este un amalgam de incompetență, impostură, complicitate politică, iresponsabilitate. Nimeni nu mai vorbește despre TVR ca despre o televiziune și nici despre producție, despre ce se face acolo. Este posibil ca în 2016, într-un context internațional despre care românii nu știu nimic, să n-ai un post de televiziune care să mai trezească din somn această populație?”, a adăugat jurnalistul.

În opinia sa, singura soluție de salvare a televiziunii publice este instituirea unei stări de administrare specială pe o perioadă de trei luni „în care lucrurile trebuie stagnate, în sensul că TVR este ținta unei avalanșe de executări silite, legale, corecte, din partea unor oameni care au de luat bani de la TVR și au câștigat în justiție”.

„În aceste trei luni trebuie făcută o ierarhizare a plăților, stabilindu-se și cine dă banii, pentru că banii deocamdată nu există. Guvernul spune că nu poate sprijini Televiziunea publică pentru că este o practică neconcurențială. Pe de altă parte, trebuie definit rolul strategic al acesteia în 2016”, a mai spus Orbean, arătând că TVR trebuie să fie imaginea României în interior și în exterior și să-și stabilească obiective de performanță.

Doina Jela, Andi Lăzescu, Cornel Mihalache, Teodora Stanciu, Adrian Sturdza

Și regizorul Cornel Mihalache, membru supleant al CA al TVR, a subliniat că televiziunea este o Românie în mic, condusă de penali și politizată excesiv, o instituție clientelară. El a reamintit că Parlamentul a respins fără motiv candidaturile lui George Orbean și Monica Ghiurco la funcția de președinte director general al TVR.

Andrei Dimitriu, fost director al Radioului Public, prezent și el la dezbatere, a afirmat că misiunea esențială a TVR și a SRR este aceea de a educa și a criticat lipsa totală de înțelepciune managerială. În opinia sa, comasarea radioului și a televiziunii publice ar fi o gravă eroare, dat fiind că primul „nu are atâta câștig încât să acopere pierderile TVR și astfel riscă să le îngroape pe amândouă”.

Dimitriu consideră că singura soluție pentru TVR este „o variantă grecească, cu transferul datoriilor către o entitate juridică care dă faliment și schimbarea numelui”.

Referitor la politizarea acestor instituții publice, el a subliniat că aceasta se manifestă în primul rând prin iresponsabilitatea de a numi în Consiliul de administrație oameni care nu se pricep la management.

Prin intermediul telefonului și a aplicației Skype, au fost prezenți la dezbaterea „Statutul TVR și SRR. Condiția depolitizării celor două instituții” Brîndușa Armanca (TVR Studioul regional Timișoara) și Vasile Luca (SRR Studioul regional Cluj-Napoca). Ei au prezentat, cu spirit critic, starea dezastruoasă a celor două instituții, propunând soluții raționale de salvare a lor.


Vasile Luca
a dezvăluit umilințele la care a fost supus la Radio Cluj, trecând printr-un proces greu, în urma demiterii sale fără temei din funcția de redactor, proces pe care l-a câștigat, întrucât dreptatea era vizibil de partea lui.

„Situația din TVR și SRR este ca cea din economia națională, care a fost distrusă. Tot astfel se caută distrugerea radioului și televiziunii, instituții de unde s-a furat enorm de mult.” Lucrul acesta a fost posibil din cauza mediocrității conducerii acestor instituții, a politizării lor excesive.

La Radio, PDG Ovidiu Miculescu a mituit sindicatele agreate și a încercat să le distrugă pe cele incomode, precum Sindicatul Unit al Salariaților, condus de Adrian Moise. Cazul lui Adrian Moise este cunoscut de Președintele țării, de Prim Ministrul României, de parlamentari, dar nimeni nu face nimic. Complicități peste tot. Omul acesta, Adrian Moise, luptă de trei ani singur, prin instanțe, împotriva acestor complicități.

„Se dorește, probabil, o împărțire a patrimoniului TVR, care deține proprietăți în buricul târgului. De aceea povestea cu insolvența mă face să fiu suspicioasă”, a punctat Brîndușa Armanca, arătând că politicul a făcut din TVR și din SRR niște instituții clientelare. Politicienii sunt interesați să-și plasează acolo rudele și cunoscuții. Până când nu se vor depolitiza, cele două instituții nu au nicio șansă de a se așeza pe criterii de profesionalism.

Intervenția politicului este vizibilă acum mai mult ca oricând, mai ales în cadrul Comisiei Parlamentare ce nu validează votul din CA al TVR, pentru că persoana aleasă de CA nu coincide cu interesele parlamentarilor. Și la Radio clientelismul politic este acela care domină și nu criteriile de presă. Declarațiile de profit făcute de conducerea SRR nu se susțin.

Ioana Diaconescu, George Orbean

Ioana Diaconescu a citit câteva plângeri primite de la angajați din SRR, împotriva PDG al SRR, Ovidiu Miculescu, și împotriva fostului director al Centrului Cultural Media, Oltea Șerban Parău (condamnată penal la un an cu suspendare, dar reangajată în calitate de consilier tocmai la departamentul unde a comis fapte penale), plângeri în care salariații SRR mărturiseau frica și teroarea instalate în instituție.

Dezbaterea „Statutul TVR și SRR. Condiția depolitizării” a fost organizată de AZIR, în preajma ZILEI MONDIALE A LIBERTĂȚII PRESEI, marcată, în fiecare an, pe 3 MAI.

Matei Dobrovie, Doina Jela

 


 

23 martie 2016

COMUNICAT privitor la situația televiziunii publice

În apărarea principiului respectării legii și al neingerinței politice, Asociația Ziariştilor Independenți din România – AZIR, Secția românească a Asociației Europene a Jurnaliştilor-AEJ, protestează împotriva presiunilor făcute de parlamentarii majorității pentru a poziționa la conducerea TVR candidatul cel mai dezirabil politic. Șicanarea d-lui George Orbean, ales de membrii Consiliului de Administrație al TVR pentru funcția de Președinte-Director General, jocul de-a cvorumul în plen, solicitarea unei ordonanțe de urgență pentru desemnarea PDG, amânarea votului parlamentar ș.a, reprezintă forme de abuz în raport cu Legea 41/1994 a SRR și SRTV și indică un grav dispreț față de proceduri și reguli.

Reamintim că politicienii s-au opus introducerii unor criterii ferme de competență, profil moral, atașament față de valorile democrației etc. în desemnarea membrilor consiliilor de administrație la SRTV și SRR, au ignorat semnalele de derapaj și de incompatibilitate (vezi cazurile Oana Stănciulescu desemnată de PNL, Christel Ungar, nominalizarea Președinției, sau Raico Cornea, desemnat de Grupul parlamentar al minorităților), în schimb inventează din mers criterii atunci când doresc să elimine incomozii. Cerem să înceteze practica schimbării regulilor în timpul jocului și solicităm respectarea votului CA al TVR, ai cărui membri au trecut deja prin filtrul comisiilor parlamentare.

Îndemnăm Consiliul de Administrație al TVR, recent validat de parlament, să nu își modifice votul în alegerea Președintelui-Director General, pentru a da un semnal de autonomie față de comanda politică.

Consiliul Director AZIR/AEJ

 


 

22 martie 2016

Ne face o deosebită bucurie să vă anunțăm că GEORGE ORBEAN, colegul nostru din AZIR, a fost votat de Consiliul de Administrație al TVR (consiliu proaspăt validat de Parlament) în funcția de PREȘEDINTE DIRECTOR GENERAL al TVR.

Asociația Ziariștilor Independenți din România îl felicită din toată inima, îl susține și îi urează izbândă!

 


 

5 March 2016 AEJ protests against seizure of Zaman newspaper in Turkey


On Friday evening the Turkish authorities seized the Istanbul headquarters offices of Zaman, Turkey’s largest circulation newspaper and one of the most outspokenly critical voices in the Turkish media. The action was taken on the basis of a court decision which failed to provide any proper evidence to justify taking the newspaper into forced administration. The Association of European Journalists (AEJ) condemns this blatant attack on press freedom. The authorities‘ abuse of Turkey’s anti-terrorism laws to brand the work of journalists and otherr critical voics as assisting terrorism is absurd and must be ended at once.

The Turkish government’s actions in arbitrarily arresting and imprisoning dozens of journalists, and interfering in the management and editorial policies of media organisaions, contradict Turkey’s international commitments and undermines its claims to be considered as a democracy.

The seizure of the premises of Zaman with the use of massive police force comes only 3 days before EU leaders hold a summit with Turkey. The AEJ expects the European Union and the governments of its member states to forcefully condemn the seizure of Zaman and to demand that Turkey should stop the widespread judicial harassment and other attacks on press freedom, free all members of the media wrongly held in detention, and drop the ongoing criminal cases against numerous editors and journalists.

Otmar Lahodynsky, AEJ President

Tibor Macak, AEJ Secretary General

William Horsley, AEJ Vice-President and Representative for Media Freedom

 


 

04.03.2016

Avertizare pentru comunitatea jurnalistică

Asociația Ziariştilor Independenți din România – AZIR, Secția românească a Asociației Europene a Jurnaliştilor-AEJ, aduce la cunoştința comunității jurnalistice că Adunarea Generală şi Consiliul Director au decis să îl elimine pe Stelian Negrea din organizație pentru grave încălcări ale principiilor etice ale AZIR/AEJ, cât şi pentru fapte penale aflate în competența justiției. Astfel, orice legitimare a lui Stelian Negrea în calitatea de membru al AZIR/AEJ reprezintă uzurpare de calități. Deşi a fost apărat de AZIR-AEJ, atât el cât şi soţia sa, în numele libertăţii presei, Negrea nu s-a dovedit demn de încrederea organizaţiei ci, dimpotrivă, s-a folosit de relaţiile organizaţionale bazate pe respect şi încredere pentru a-şi spori veniturile.

 

In fapt, Stelian Negrea şi-a însuşit fără drept o mare parte din banii de sponsorizare aduşi pentru organizarea Congresului AEJ de la Sibiu din toamna anului trecut, a recurs la manipulări josnice înşelând buna-credință a președintei asociației și a colegilor, pentru a dirija sume către firma proprie, Gershwin s.r.l., aflându-se astfel într-o evidentă situație de incompatibilitate. De asemenea, a refuzat să restituie ştampila şi să prezinte documente justificative pentru banii cheltuiți din contul asociației. Pentru aceste fapte organizația l-a deferit justiției.

 

AZIR/AEJ avertizează întrega comunitate media să se delimiteze de impostură şi să manifeste prudență în relația cu astfel de persoane care compromit profesia de jurnalist.

 

Consiliul Director AZIR

 


 

 

1 Martie 2016

De ziua MĂRȚIȘORULUI,

AZIR

urează tuturor doamnelor și domnișoarelor

o primăvară frumos și bogat înflorită!

Consiliul Director AZIR

1 martie 2016


23.02.2016

 

COMUNICAT

ATENȚIE!!!!

NU semnați petiția online intitulată „Nu distrugeți cultura la Radio România!”!

Ea este inițiată tocmai de distrugătorii culturii la Radio România: Ovidiu Miculescu și condamnata penal Oltea Șerban Parău, susținuți de camarila lor bine remunerată. Ei procedează acum precum hoții care strigă: „Prindeți hoții!”.

În 2013, când tandemul amintit - Miculescu-Parău - scotea din grila postului Radio România Cultural emisiuni esențiale, cele mai mari și rezonante nume din cultura română își exprimau indignarea și revolta față de abuzurile și deciziile dictatoriale ale celor doi „manageri”, decizii distrugătoare de emisiuni culturale și de redactori profesioniști, în paginile revistei „România Literară” din vara acelui an. Cele peste 2000 de semnături au fost total ignorate de cei care clamează acum „Nu distrugeți cultura la Radio!”.

Așadar, NU semnați petiția inițiată de Ovidiu Miculescu și Oltea Șerban-Parău. NU CĂDEȚI ÎN CAPCANĂ! Înseamnă să-i susțineți în funcțiile lor nemeritate, de la „înălțimea” cărora își permit să facă orice, amenințând în stânga și-n dreapta sau cumpărând fidelități.

Teodora Stanciu, Președintă AZIR

Vă rog, trimiteți pe toate canalele și vasele capilare ale internetului acest comunicat! Faceți un bine culturii române autentice și profesioniștilor care o slujesc!

 


23.02.2016

Asociația Ziariștilor Independenți din România, secția română a Asociației Jurnaliștilor Europeni cu sediul la Bruxelles (AZIR/AEJ) aderă la comunicatul  CJI, ActiveWatch şi COM şi sesizează public Avocatul Copilului** să ia măsuri în apărarea drepturilor minorului vizat de scrisoarea Oanei Stacu Zamfir publicată în Jurnalul naţional şi difuzată pe Antena 3.

Copiii nu au ce căuta în bătăliile mediatice ale adulților

Centrul pentru Jurnalism Independent, Active Watch și Convenția Organizațiilor de Media condamnă modul în care angajata postului de televiziune Antena 3, Oana Stancu Zamfir, Jurnalul Național și televiziunea Antena 3 au ales să expună un copil într-o dispută publică, în care acesta nu are niciun fel de rol.

Scrisoarea apărută sub semnătura Oanei Stancu Zamfir, publicată de Jurnalul Național și de Antena3, violează una dintre cele mai sensibile norme ale practicii jurnalismului, protecția copilului. Autoarea a publicat un text în care se adresează unei minore pe care o identifică explicit și pe care o folosește fără scrupule morale ca intermediar într-o bătălie cu un jurnalist. Din perspectiva eticii profesionale, opțiunea Oanei Stancu Zamfir este incalificabilă, ea, împreună cu instituțiile media care i-au preluat textul, demonstrând că în cultura instituțională în care funcționează, nu numai respectul pentru valorile profesionale dar nici respectul pentru lege* nu au nici o valoare.

Organizațiile semnatare solicită Consiliului Național al Audiovizualului să se sesizeze și să aplice legea. Invităm publicul să dovedească maturitate și responsabilitate în relația cu produsele media pe care le consumă. Derapajele trebuie sancționate nu doar de comunitatea profesională și de autoritățile competente, ci și de publicul a cărui potectie este invocată de aceste mass-media.

Reamintim că libertatea de exprimare este un instrument puternic, iar cei care o folosesc trebuie să dea dovadă de o responsabilitate pe măsură.

Razvan Martin

Coordinator of the FreeEx Program

ActiveWatch – Media Monitoring Agency

Member of Reporters Sans Frontiers and IFEX networks

Phone: +40729199393 (mobile), +4021 313 40 47; Fax: +4021-637.37.67;

mailto: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. ; This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. ;

Address: Strada Cl. Plevnei nr. 98, bl. 10C Sector 1 Bucuresti, Romania.

*articolele de lege care considerăm că au fost încălcate

Legea nr. 504 – Legea Audiovizualului

Art. 39 Este interzisă difuzarea, în cadrul serviciilor de programe de televiziune şi de radiodifuziune, de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conţin pornografie sau violenţă nejustificată

Decizia nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual

Art 2. Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să respecte principiul interesului superior al minorului.

Art 3. (1) Minorul are dreptul la protejarea imaginii și vieții sale intime, private și familiale.

(3) Dreptul minorului la respectarea vieții private și la propria imagine prevalează în fața necesității de informare, cu atât mai mult în cazul minorului aflat în situații dificile.

** Avocatul Copilului este denumirea adjunctului specializat în drepturile copilului, potrivit unei propuneri legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările si completările ulterioare. „Art. 122(1) Avocatul Copilului acţionează în vederea dezvoltării depline şi armonioase a copilului, înţeles ca orice fiinţă umană, de la concepţie, până la 18 ani, cu respectarea demnităţii  şi a  opiniei acestuia, în vederea asigurării unui regim special de protecţie şi asistenţă în realizarea drepturilor sale. (2) Avocatul Copilului desfăşoară activităţi în vederea exercitării şi protecţiei drepturilor copilului, împotriva violenţei, cruzimii, exploatării, coruperii, neglijării şi a oricăror alte rele tratamente.